CHIȘINĂU. ORAȘUL CE VREA SĂ DEVINĂ EUROPEAN (P.2)

Comert pe marginea drumului

Comert pe marginea drumului

Ceea ce s-a reușit cel mai bine în Chișinău pe parcursul ultimilor ani este crearea tuturor condițiilor pentru înflorirea comerțului. Cred că nu va mira pe nimeni dacă voi spune că fostul „Oraș Alb” a devenit o piață. Imensă. Se vinde de toate și peste tot: pe străzi, în parcuri, în zeci de centre și piețe comerciale, în magazine și gherete.

La un colt de strada

La un colt de strada

Sfîrșitul verii e sezonul fructelor și legumelor, astfel încît la tot amalgamul de tîrgoveți se mai adaugă oamenii veniți de prin satele din jurul Chișinăului să vîndă din ce au crescut. Aceștia acaparează intersecțiile cele mai aglomerate, propunînd trecătorilor să cumpere din marfa lor. Cutiile cu fructe sau legume stau direct pe caldarîm, sub un soare fierbinte și, probabil, perioada de valabilitate a acestor produse agricole e extrem de redusă.

Budculita din parcul lui Stefan unde se poate de cumparat cafeluta

Budculita din parcul lui Stefan unde se poate de cumparat cafeluta

Gheretele au devenit acum o parte integrantă a arhitecturii capitalei europene a Moldovei. Poate cîndva vor dispărea, acum însă acestea oferă de lucru pentru mii de orășeni și propun tot felul de produse: țigări, lenjerie, alimente, băuturi etc. Deja și în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” există o asemenea construcție, unde se vinde cafea, ceai și capucino. Sper doar ca Aleia Clasicilor să nu fie rebotezată într-o zi în Lavazza Alley.

Piata centrala

Piata centrala

Tre să recunosc, în toți acești ani am avut o nostalgie după imaginile din regiunea Pieții centrale. Am mers acum să văd dacă s-a mai schimbat ceva. Într-adevăr, întreprinderea municipală a evoluat. S-au construit unele blocuri noi, tarabele au mai fost repozționate, însă în linii generale e totul la fel ca acum șapte ani. Cînd treci prin mijlocul pieții, te izbește putoarea din bacurile de gunoi, vînzătoarele te îmbie la „beleași cu carne”, hamalii aleargă printre oameni strigîndu-le să fie atenți la picioare, măsuțele comercianților sunt încărcate cu tot ce-ți „pohtește” sufletul, de la hîrtîe igienică și pastă de dinți, pînă la electrocasnice. N-am auzit-o pe tanti care de obicei stătea la intrarea dinspre Moldtelecom și care invita clienții la: „Otraaavă, pentru șoareci și taracani”! Poate a plecat în concediu, sau poate a lăsat postul, deși unii mi-au spus că încă o mai întîlnesc.

Piata centrala

Piata centrala

Piata centrala

Piata centrala

Piata centrala

Piata centrala

 

 

 

 

20160827_1244261

Piata de haine

Oferta de haine și încălțăminte este extrem de bogată, aici fiecare avînd posibilitatea să achiziționeze haine de la „producători cu renume”, dar la prețuri moldovenești. Mai greu e la măsurat. Cine se îmbracă sau s-a îmbrăcat de la piață știe despre ce vorbesc. Dacă nu te poți ascunde în spatele tarabei pentru a încerca dacă ți se potrivesc sau nu pantalonii, tre să țină cineva împrejurul tău o pătură. Fetele, dacă au de măsurat un maiou, nu riscă să se dezbrace, îl îmbracă deasupra celui cu care se plimbă, apoi fac calcule dacă acesta le convine sau nu.

Însă una e să privești tarabele cu țoale sau produse alimentare, iar alta – niște sărmani care vînd pe marginea drumului ultimele lucruri din casă. Imagini din astea, extrem de triste, se întîlnesc foarte des la Chișinău. Cei ajunși la limita disperării cerșesc. Invalizi, bătrîni, femei cu copii… Portretul îl întregesc reprezentanții clerului, care roagă oamenii să îi ajute la construcția vreunei biserici.

O femeie vinde din putinul casei

O femeie vinde din putinul casei

Un cersetor

Un cersetor

Un calugar

Un calugar

 

 

 

 

Schimburi valutare

Schimburi valutare

Moldovenii, deși au plecat în număr extrem de mare peste hotare, continuă să-și susțină țara trimițind anual acasă sute de milioane de dolari. Din acest considerent, schimburile valutare în Chișinău sunt foarte multe la număr. Dar e nevoie și de puțină atenție. Unii șmecherași afișează niște cursuri de schimb cu mult mai mari decît la concurenți, iar clienții nu deschid ochii să vadă că firma mai oprește și 2% din suma tranzacționată. O clipă de neatenție și afacerea se lasă cu scandal și lacrimi.

Cazino

Cazino

Cei care cred în noroc sunt invitați la cazino. Astea s-au înmulțit ca gîndacii de colorado într-un lan de cartofi. Chiar sunt curios, la cîte săli de jocuri de noroc sunt în Chișinău s-a ajuns sau nu la nivelul Las-Vegas-ului?

Trotuar pentru pietoni

Trotuar pentru pietoni

Despre drumurile din capitală e greu să-ți faci o opinie obiectivă. Unele străzi sunt de evitat, altele sunt reparate. La fel și trotuarele pentru pietoni. De fapt cu acestea istoria e mai complicată, pentru că în Chișinău ele sunt utilizitate pe post de parcări. Pe Ștefan cel Mare, de exemplu, pe de o parte a străzii trotuarele arată mai întregi, de partea opusă, însă, parcă a trecut plugul. Rămîn optimist că pînă la viitoarele alegeri locale lucrurile vor evolua, nu de alta, dar trecînd pe lîngă un grup de turiști anglofoni, ce s-au oprit la un colț de stradă, am sesizat replicile lor cu privire la „dirt and dust on the main street”.

O straduta mai sus de Stefan

O straduta mai sus de Stefan

Praful e și ăsta o realitate a capitalei moldovenești. Alături de gazele de eșapament acesta crează un iz specific Chișinăului. Mi l-am amintit pe loc, odată ce am ajuns în oraș. Și-apoi mai e putoarea aia de care credeam că s-a scăpat încă acum cîțiva ani. Se vede că problema e prea complicată pentru a o soluționa definitiv.

Tomberoane

Tomberoane

Dincolo de acest aspect, am remarcat un lucru pozitiv. Chișinăuienii au început a recicla deșeurile. Acest lucru nu se întîmplă peste tot, însă tomberoane pentru diferite sorturi de gunoi deja sunt prezente pe multe străzi.

Fostul „Republican”

Fostul „Republican”

Urcînd pe Tighina la deal, trecui pe lîngă fostul Stadion Republican, acest „epic fail” al autorităților moldovenești în ultimul sfert de secol. Porțile arată ca niște monumente antice, după care se vede jungla de buruieni. La felul cum decurg lucrurile, viitorul cel mai probabil pentru acest teritoriu va fi transformarea lui în șantier și ridicarea cîtorva blocuri de locuit. Regiunea reprezintă o felie prea grasă și atractivă pentru a fi transformată în parc, de exemplu.

Comisia Electorala

Comisia Electorala

Vorbind despre autorități, chiar sunt curios, de ce pe foarte multe clădiri guvernamentale sunt arborate drapele ale UE? Oare astea îi fac pe moldoveni mai europeni, sau instituțiile devin mai eficiente? Drapelul, în mod normal, îl adopți după ce ai ajuns să îndeplinești toate condițiile și te-ai integrat în blocul comunitar. De altfel se primește că se pune carul înaintea boilor.

Cladire ce se aseamana cu turnul lui Sauron din Mordor

Cladire ce se aseamana cu turnul lui Sauron din Mordor

Eu cred că „frumoasa și mîndră” capitală a Moldovei poate să devină un oraș modern european. Actualmente acesta arată mai degrabă ca un centru urban din adîncul Rusiei. Trebuie doar de găsit pe cei care să poată să realizeze transformarea, ținînd cont de trecutul țarist, regal și sovietic al urbei.

This entry was posted in General. Bookmark the permalink.