1 SEPTEMBRIE LA ȘCOALA DIN SAT

Careul solemn

Careul solemn

De cînd am absolvit școala medie incompletă din Popeștii de Jos n-am mai trecut pragul acesteia, deși am avut ocazia de mai multe ori. Acum după 20 ani, de la balul de absolvire, am revenit la școala, devenită între timp gimnaziu. Emoționat moment. Colectivul de profesori s-a mai reînoit, chiar și anul curent a venit un tînăr specialist, profesor de fizică. 20160901_085234_HDRDin cei care au fost pe vremurile noastre au rămas mai puțini. Anii își i-au ce-i a lor. Unii s-au pensionat, iar alții, cu părere de rău au plecat de partea cealaltă a cortinei – fostul director dl Nicolai Vladimirovici, fosta dirigintă dna Nina Afanasievna. Prima mea învățătoare, dna Valentina Ivanovna nu a fost la careu, am vizitat-o acasă. I-a trebuit ceva vreme să mă recunoască, căci, dă mă rog, am devenit „mai mare”.

Primul clopotel pentru elevii din clasa 1

Primul clopotel pentru elevii din clasa 1

Pe 1 septembrie la gimnaziul din Popeștii de Jos încă se face careu. Mai mic ca în alte vremuri, pentru că numărul elevilor s-a redus dramatic, de la cîteva sute bune, pînă la 105 elevi. Chiar și așa momentul ăsta solemn are o semnificație aparte, cu primul clopoțel sunînd în premieră pentru prichindei, cu mesaje de felicitare din partea profesorilor, administrației locale. Ceremonia cu „primul clopoțel” s-a modificat între timp, acum în aceasta sunt implicați toți elevii din clasa 1, alături de toți elevii din clasa 9. În trecut, țin minte, ieșea un viitor absolvent (mi-a revenit și mie misiunea asta), lua un pici pe umăr și făcea înconjorul careului.

dna Anastasia - mi-a predat l.romana dna Maria - mi-a predat l.franceza dna Zinaida - a fost bibliotecara școlii

dna Anastasia – mi-a predat l.romana
dna Maria – mi-a predat l.franceza
dna Zinaida – a fost bibliotecara școlii

Am discutat cu aproape toți învățătorii care mi-au băgat în cap carte, iar ceea ce am ajuns azi le datorez din plin. Clasa noastră a schimbat diriginții mai des ca altele, așa că am avut ocazia să le văd pe toate profesoarele care ne-au fost „șefe” – dna Zinaida Mihailovna, dna Silvia Petrovna și dna Ala Mihailovna. Am rememorat momentele de neuitat, amintindu-mi despre biblioteca școlii în care nu știu dacă au rămas cărți necitite de mine, despre lecțiile de matematică la care unii dintre colegi se băteau cu proful, Ivan Gheorghici, despre cercul de muncă cu dna Valentina, unde stăteam în rînd să prelucrăm bucăți de lemn la strung, lecțiile de română cu dna Anastasia și dna Lucia, despre clasa noastră, unită și prietenoasă.

directoarea dna Ala primeste un brat de flori

directoarea dna Ala, care mi-a predat biologia, primeste un brat de flori

Flori pentru dna Lidia - profesoara de matematica si dna Silvia - fosta mea diriginta

Flori pentru dna Lidia – profesoara de matematica si dna Silvia – fosta mea diriginta

M-a bucurat enorm faptul că deși e mică, școala din Popeștii de Jos e voinică. Am în vedere la capitolul rezultate. Ultimii ani s-au obținut succese remarcabile cu elevi ai gimnaziului fiind premiați la olimpiadele raionale, ba chiar și participanți la olimpiadele republicane de biologie și, dacă nu greșesc, de geografie. Pe dealtă parte, profesorii spun că per ansamblu, contingentul de elevi s-a schimbat. Acum nu se citește la fel de mult ca înainte, iar în lucrări deseori copiii scriu folosind limbajul a la facebook.

Gimaziul din s.Popestii de Jos

Gimaziul din s.Popestii de Jos

Într-o postare precedentă am scris că școala a fost renovată. S-au investit zeci de mii de lei, pentru ca instituția de învățămînt să ajungă să arate cum e în prezent. N-am fotografiat în interior, cine a fost elev aici poate reveni oricînd să vadă schimbările. Totuși viitorul gimnaziului e incert. Nimeni nu garantează că la anul școala va continua să funcționeze. Acum pentru un elev gimnaziul primește între nouă și zece mii de lei, or numărul copiilor care merg la școala din satul nostru scade continuu.

Gimnaziul din s.Popestii de Jos

Gimnaziul din s.Popestii de Jos

Din tot bugetul respectiv se achită salariile pedagogilor, încălzirea în sezonul rece, achizițiile de alimente, întreținerea, etc. Aproximativ un milion de lei pe an pentru o școală ca a noastră nu cred că e suficient, dar legea e lege. Autoritățile centrale vor optimizare de cheltuieli la tot pasul și e foarte probabil ca din acest motiv gimnaziul din Popeștii de Jos să fie închis, iar elevii transferați la liceul din Popeștii de Sus și atunci școala prin care au trecut cîteva generații de „dinjioseni” va rămîne amintire. Sper totuși că nu va fi așa. Un sat fără școală e ca o familie fără copii, parcă are de toate, dar ceva veșnic lipsește.
Felicitări cu prilejul noului an școlar, stimați profesori!

This entry was posted in General. Bookmark the permalink.