ZIUA DEMENAJĂRII

Pe 1 iulie, atunci cînd restul Canadei marchează Ziua Națională, Quebecul e pe drumuri. Sute de mii de familii din provincia francofonă își schimbă locuințele dintr-un cartier în altul, sau dintr-o localitate în alta. Vorba e că în această parte a Canadei contractele locative se încheie pe un termen fix și de la o dată fixă: de la 1 iulie pînă la 30 iunie anul următor. Chiar dacă închiriezi o locuință în septembrie sau decembrie, înțelegerea, în mod normal, va expira pe 30 iunie, după care va continua conform scenariului de mai sus. În plus, proprietarii trebuie anunțați cu cel puțin trei luni înainte de demenajare că: „uite, frate, te paresc pe 1 iulie”.

Tradiția respectivă se trage încă din perioada colonială franceză. Atunci a fost emisă o decizie a guvernatorului provinciei care interzicea marilor proprietari de pămînt să suspende contractele de arendă ale țăranilor înainte de topirea zăpezii. Mai tărziu, a fost adoptată o decizie legislativă cu privire la contractele de arendă a spațiului locativ, care prevedea ca „ziua demenajării” să fie stabilită pe 1 mai. Acum patru decenii guvernul Quebecului a hotarît să transfere această zi pe data de 1 iulie și asta pentru ca studenții să nu fie nevoiți să-și schimbe locuințele pe parcursul anului școlar. În principiu, în noua variantă a legii nu există indicat un termen fix pentru contractele de chirie, însă tradiția a prins rădăcini adînci și în prezent marea majoritate a acestora se încheie pe o perioadă de un an. Mulți au acuzat autoritățile provinciale că au instituit în mod deliberat „ziua demenajării” pe 1 iulie ca să diminueze din importanța sărbătorii naționale a Canadei. Ultimii însă se apărără susținînd că proiectul de lege votat atunci a fost propus de un deputat federalist.

Pînă una alta, în Montreal peste 200 de mii de persoane (din totalul a circa 1.6 mln care locuiesc pe insula) își schimbă în fiecare an locuințele. Este un timp extrem de încărcat pentru companiile de demenajări. Cică la unele din ele tre să-ți rezervezi serviciile cu patru-cinci luni înainte de termen. Mulți însă aleg varianta clasică pentru noi, cei din spațiul mioritic. Adică, închiriezi un camion, îți aduci brigada de cumătri (prieteni) și … foc la ghete. Numai că e tare greu. Atunci cînd pleci dintr-un apartament și tre să iai cu tine totul, încluzînd plita, frigiderul, mașina de spălat, canapeaua, etc.etc. tre să ai puțină forță, altfel mori cu ele de gît))). Imaginați-vă că tot acest calabalâc tre mai întîi de coborît de la etaj, apoi urcat în camion, apoi coborît din camion și urcat din nou în apartament. Iar dacă urcatul sau coborîtul în sau din locuiță se face pe o scară de aia în formă de spirală, atunci ziua va fi extrem de lungă. Toate astea sub un soare arzător și o umiditate excesivă. Mda, de asta prefer sedentarismul.

Advertisements
This entry was posted in General, Immigration Canada - Imigrare în Canada and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.